CLASA VIII - TRANSPORTURILE 1

TRANSPORTURILE ŞI TELECOMUNICAŢIILE

Transporturile (căile de comunicaţie) reprezintă ramura de bază a economiei naţionale ce face parte din sectorul terţiar.

Tipuri de căi de comunicaţie:

è terestre: à feroviare

          ærutiere

è navale: à fluviale

                  æ maritime

è aeriene

èspeciale.

A. Transporturile terestre sunt dispuse concentric şi radiar, conform reliefului. Principalul nod de comunicaţie este oraşul Bucureşti.

1. Transporturile feroviare

Căile ferate au o lungime de 11 380 km, dispuse pe 8 magistrale feroviare (200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900). 35% din totalul căilor ferate sunt linii electrificate.

Magistrale feroviare:

a)     Bucureşti – Craiova – Timişoara / punct de frontieră: Stamora Moraviţa şi Jimbolia (spre Iugoslavia);

b)     Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Sibiu – Deva – Arad / pct. de frontieră: Curtici (spre Ungaria);

c)     Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Alba Iulia – Cluj Napoca – Oradea / pct de frontieră: Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai (spre Ungaria);

d)     Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Sfântu Gheorghe – Dej – Satu Mare / pct. de frontieră: Halmeu (spre Ucraina);

e)     Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Bacău – Suceava / pct. de frontieră: Vicşani (spre Ucraina);

f)       Bucureşti – Bârlad – Iaşi / pct. de frontieră: Ungheni (spre Republica Moldova);

g)     Bucureşti – Brăila – Galaţi;

h)     Bucureşti – Constanţa – Mangalia / pct. de frontieră: Negru Vodă (spre Bulgaria).

Poduri feroviare: Giurgiu - Ruse, Feteşti - Cernavodă, Ungheni.

2.Transporturile rutiere

Categorii de drumuri: naţionale, judeţene, comunale.

Lungimea drumurilor publice este de aprox. 73 000 km, din care 14 700 km sunt  naţionale.

Drumuri naţionale:

ü  Giurgiu – Bucureşti – Oradea – Borş (frontieră);

ü  Bucureşti – Ploieşti – Roman – Suceava – Siret (frontieră);

ü  Bucureşti – Hârşova – Constanţa – Mangalia;

ü  Bucureşti – Craiova – Timişoara;

ü  Bucureşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad;

ü  Timişoara – Satu Mare.

Autostrăzi: Bucureşti – Piteşti; Bucureşti – Constanţa (în construcţie).

Drumuri europene (E) principale:

ü  E 60: Hamburg – Borş (pct. de frontieră) – Oradea – Cluj Napoca – Târgu Mureş – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Constanţa.

ü  E 70: Iugoslavia – Stamora Moraviţa (pct. de frontieră) – Timişoara – Caransebeş – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Piteşti – Bucureşti.

ü  E 85: Polonia – Ucraina – Siret (pct. de frontieră) – Suceava – Bacău – Adjud – Râmnicu Sărat – Buzău – Bucureşti – Giurgiu-Ruse.

Alte drumuri europene: E 68, E79, E81, E87.

Puncte de frontieră rutiere:

º spre Bulgaria: Vama Veche, Negru Vodă, Ostrov, Giurgiu, Bechet,

º spre Iugoslavia: Naidăş, Stamora Moraviţa, Jimbolia.

º spre Ungaria: Nădlac, Turnu, Vărşand, Borş, Valea lui Mihai, Petea.

º spre Ucraina: Halmeu, Siret.

º spre Republica Moldova: Stânca Costeşti, Sculeni, Albiţa, Galaţi.

Poduri rutiere: - peste Dunăre: Giurgiu – Ruse, Feteşti – Cernavodă, Giurgeni – Vadu Oii.

                        - peste Prut: Albiţa.

Ora a II-a

B. Transporturile navale

1. Transporturile fluviale:

ü  Dunăre: Porturi în sectorul fluvial: Drobeta Turnu Severin, Turnu Măgurele, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă şi în sectorul fluvio-maritim: Brăila, Galaţi (cel mai mare), Tulcea, Sulina;

ü  Canalul Dunăre – Marea Neagră (64 km lungime) între Cernavodă şi Constanţa Sud-Agigea. De la Poarta Albă se ramifică spre Năvodari;

ü  Prut;

ü  Bega (port Timişoara).

2. Transporturi maritime:

ü  Porturi: Constanţa, Mangalia, Midia-Năvodari, Sulina.

C. Transporturi aeriene

În 1920 s-a dat în circulaţie prima linie aeriană din ţara noastră. Transportul aerian este de tip intern şi extern.

ü  Aeroport internaţional: Bucureşti – Henri Coandă (fost Otopeni);

ü  Aeroporturi cu trafic mixt: Bucureşti – Băneasa, Constanţa – Mihail Kogălniceanu, Arad, Timişoara, Satu Mare, Cluj-Napoca, Târgu Mureş;

ü  Alte aeroporturi: Craiova, Caransebeş,  Oradea, Baia Mare, Sibiu, Suceava, Iaşi, Bacău, Tulcea.

D. Transporturi multimodale

Combină mai multe feluri de mijloace de transport (feroviare, rutiere, fluviale şi maritime): ferry-boat-urile, transportul transcontainerizat. Prima linie de ferry-boat dată în exploatare leagă Constanţa de portul turcesc Samsun.

E. Transporturile speciale

ü  Prin fire de înaltă tensiune, prin care se transportă curentul electric la mari distanţe, de la locul de producere la cel de consum;

ü  Prin conducte (pipe-line-urile) prin care se transportă apă, petrol, produse petroliere, gaze naturale: - Magistrale de petrol (oleoducte): din zonele de exploatare – Oltenia, Videle, Câmpia Brăilei, ş.a. spre centrele de prelucrare – Ploieşti, Piteşti, Borzeşti, Giurgiu, Galaţi, Rieni, Constanţa, ş.a.

                                         - Magistrale de gaz metan (gazoducte): Transilvania Ú Braşov – Bucureşti, Deva – Oţelu Roşu – Reşiţa – Timişoara – Arad, Baia Mare şi Satu Mare, Moldova (Oneşti, Bacău, Suceava, Iaşi, Galaţi; Isaccea din Rusia.

Telecomunicaţiile înseamnă transmiterea la mai mică sau la mai are distanţă a informaţiilor: telefonie, televiziune, telegrafie, radio, internet poşta electronică (e-mail).

CLASA VIII - INDUSTRIA EXTRACTIVĂ ȘI INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE

INDUSTRIA EXTRACTIVĂ ȘI INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE

                                                                         

1. INDUSTRIA ENERGETICA

   -cuprinde exploatarea resurselor de petrol, gaze naturale si carbuni

1.Extractia si prelucrarea petrolului  -principalele regiuni de extractie

                                  -Subcarpatii Curburii

                                   -Subcarpatii Moldovei

                               -Podisul Getic

                                -Campia Romana-zona Videle

                                         -Campia de Vest

                                     -Platforma continentala a Marii Negre

  -este prelucrat in rafinarii-Brazi

2. Gazele naturale –se afla- in stare pura –gaz metan

                                              -asociate petrolului-gaze asociate

   -gazul metan se extrage din Depresiunea Colinara a Transilvaniei din structurile denumite domuri

   -gazele asociate se afla localizate in regiuni petroliere

3. Carbunii-exista 3 tipuri –Huila-se extrage din bazinul Petrosani

                                           -este utilizata pentru obtinerea cocsului siderurgic si  in termocentrale

                                               -Lignitul-se exploateaza din Podisul Getic-bazinul Motru-Rovinari

                                                                -este slab calitativ si este utilizat in termocentrale

                                               -Carbune brun

2. INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE

Termocentrale  -Mintia-Deva

                           -Ludus-Iernut

                           -Paroseni

                            -Isalnita-Craiova

                             -Borzesti

                              -Bucuresti-Sud

                              -Brazi

                               -Chiscani-Braila

Hidrocentrale  -Portile de Fier I si II pe Dunare

                           -Lotru- Ciunget pe Lotru

                            -Vidraru pe Arges

                            -Stejaru pe Bistrita

Atomocentrala  -Cernavoda

 -centrele de productie si de consum sunt interconectate  printr-un  sistem de linii de inalta tensiune impreuna formand sistemul energetic national

                                             

   Aplicație! rezolvați fișa de lucru în caiete (apoi poză pe grupul de geografie/whatsapp)

FIȘĂ DE LUCRU       Industria energiei-electrice

I.  Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:

1. Numele hidrocentralei  instalată pe râul  Arges  este:

a. Stejaru                     b. Porţile de Fier               c. Ciunget             d. Vidraru

2.Singura centrala nucleara se afla la:

a. Bucuresti.               b. Cernavoda.                     c. Bacau                d. Buda.

3.Cea mai mare termocentrala din tara este:

a. Turceni                   b. Iasi                                   c. Oradea             d.Brasov

                                                                                                                                  

II. Încercuiţi litera răspunsului corect. Pentru adevărat A pentru fals F. 

A    F     Hidrocentrala Stejaru se afla pe raul Siret.

A    F      Centrala nucleara obtine energie electrica prin utilizarea materialelor radioactive.

A    F     Hidrocentralele Portile de Fier 1 si 2 sunt amplasate pe fluviul Dunearea.

A    F      Energia vantului (eoliana) reprezinta o sursa noua de energie.

III.Analizati harta energiei electrice, de la pagina 106 din manual  si numiti :

Trei termocentrale:...................................................................................................................................

Patru hidrocentrale:..................................................................................................................................

O centrala nucleara:.................................................................................................................................

CLASA VIII - VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE ROMÂNIEI

VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE ROMÂNIEI

VEGETAȚIA

Să ne amintim!

https://www.youtube.com/watch?v=lD_80sq5r8s

SOLURILE

https://www.youtube.com/watch?v=MokMNWaksEM

Aplicație :

I .Scrieţi, în caietul de geografie, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:

1. Vegetaţia de stepă se întâlneşte în ţara noastră în:

a. nord                            b. sud                                c. sud-est                           d. est

2. Etajul fagului se întâlneşte la altitudini de până la:

a. 500 m                          b. 1800 m                          c. 1200 m                         d. 1600 m

3. Spodosolurile sunt soluri specifice regiunilor de:

a. deal                              b. câmpie                          c. munte                           d. podiş

4. Popândăul este un animal rozător specific zonei de:

a. deal                              b. munte                            c.  câmpie                        d. podiş

5. Zona de vegetaţie alpină (etajul alpin propriu-zis) se află la o altitudine de peste:

a. 1200m                          b. 2000m                          c. 2200m                          d. 1600m

6. Cernoziomurile fac parte din clasa:

a. cambisolurilor              b. argiluvisolurilor           c. spodosolurilor              d. molisolurilor

7. Scorpionul este un animal specific zonei:

a. alpine                            b. de munte                      c. submediteraneene        d. de câmpie

8. Un element faunistic specific zonei alpine este:

a. lupul                             b. iepurele                         c. capra neagră                 d. vulpea

                                                                                                         

II. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi lista de termeni. Scrieţi, în caiet textul cu  termenul potrivit din lista de termeni dată:

        Vegetaţia ţarii noastre cuprinde mai multe zone şi etaje. În Bărăgan şi Dobrogea predomină vegetaţia de……1………..care este formată din ………2………..iar acolo unde apar si arbori (stejar)  se numeşte………3……….Munţii au păduri de ………4……….iar legătura dintre aceste păduri şi pajiştile alpine se realizează prin etajul……5……care se află situat între 1800 şi 2000m.

 Lista termenilor: silvostepă, foioase, conifere, submediteraneană, stepă, subalpin, alpin, azonală, ierburi, arbuşti, colilia.                                                                              

III. În coloana A sunt numerotate denumiri de zone (etaje) de vegetaţie, iar în coloana B sunt enumerate unităţi de relief în care se găsesc acestea. Scrieţi, pe caiet, perechile corecte dintre fiecare număr din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.

Notă: Fiecărui element din coloana A îi corespunde un singur element din coloana B.

                             A                                                                                B

     1. etajul coniferelor                                          a) Munţii Rodnei                                                   

      2. vegetaţie submediteraneană                                   b) Grupa munţilor Apuseni

      3. zona alpină                                                             c) Câmpia Oltenei

      4. etajul stejarului                                                       d) Câmpia de Vest

                                                                                          e) Podişul Getic   

IV. Caracterizaţi, pe scurt, o singură unitate de relief, la alegere, dintre grupa munţilor Apuseni şi Podişul Moldovei, precizând următoarele: a. limite;  b. 4 aspecte specifice reliefului; c. 4 subdiviziuni; d. climă (un etaj climatic şi o influenţă climatică exterioară ), e. hidrografie ( 2 râuri şi 2 tipuri de lacuri după modul de formare cu exemplu); f. vegetaţie (o zonă şi un etaj de vegetaţie); g. fauna (2 specii de animale); h.  soluri (o clasă  şi un tip de sol ).

                                           

                                                                                        Dragi elevi, vă rog să urmăriți săptămânal acest blog, pentru a vedea eventualele postări ce țin de clasa voastră (V, VI, VII, VIII, IX, X, XI). Acolo unde sunt aplicații, rezolvați-le, pentru ca la întoarcerea la școală să puteți fi notați.😊 Astfel totul ar fi mult mai ușor ulterior. Spor în tot ceea ce faceți!        

CLASA VIII - HARTA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A ROMÂNIEI

HARTA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A ROMÂNIEI

https://www.geogra.ro/joc/judete/judete.php

https://www.geogra.ro/joc/resedinte/resedinte.php

CLASA VIII - ORAȘELE ROMÂNIEI

ORAȘELE ROMÂNIEI

                   Identificați orașele numerotate de la 1 la 38.

ROMANIA - HARTA MUTA

RECUNOASTE UNITATILE DE RELIEF : A, B, C, D, E, F, G.

IDENTIFICATI RAURILE NOTATE CU: 7, 8, 9, 10, 11, 12.