Targul Jiu
Acasa la Brancusi.
Oraşul este aşezat în zona geografică a Subcarpaţilor Getici, în Depresiunea Târgu-Jiu - Câmpu Mare, una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare, între Subcarpaţii Gorjului la nord şi Dealul Bran, la sud, la confluenţa Amaradiei Pietroasei cu Jiul.
Constantin Brâncuşi (născut la
19 februarie 1876 în
Hobiţa, Oltenia, decedat la
16 martie 1957 în Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.
Constantin Brâncuşi a fost ales post-mortem
membru al Academiei Române. După ce a urmat Şcoala de Arte şi Meserii în Craiova (1884 - 1887) vine la Bucureşti unde absolvea Şcoala de Belle-Arte în 1902. Pleacă în 1904 la studii la München, dar după şase luni
o porneşte pe jos prin Bavaria, Elveţia până la Langres (Franţa), de unde ia trenul până la Paris. În 1905 reuşeşte la concursul de admitere la
École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, unde lucrează în atelierul lui
Antonin Mercié până în 1906 când, atingând limita de vârstă, părăseşte şcoala. Refuză să lucreze ca practician în atelierul lui
Auguste Rodin, spunând: “
Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres” (
La umbra marilor copaci nu creşte nimic).
Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu, cunoscut şi sub numele de
Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul primului război mondial, proiectat şi construit de
Constantin Brâncuşi. Cele trei componente sculpturale -
Masa tăcerii,
Poarta sărutului şi
Coloana fără sfârşit - sunt dispuse pe aceiaşi axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m.
Masa tăcerii , lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanţii. Timpul este dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară. Totul decurge în tăcere.
Poarta sărutului, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viaţă. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porţii, ar putea fi interpretat şi ca ochii care privesc spre interior.
Coloana fără sfârşit , sau a
sacrificiului infinit, considerată de către Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat "testament spiritual" al artistului, un adevărat
axis mundi, menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 17 module romboidale din fontă.
Poarta sarutului (nu ne-am sarutat doar ne-am facut poze).
Masa tacerii (am tacut pentru o clipa , suficient cat sa facem o poza).
Coloana infinitului (spre eterna infinitate tindem si noi pe urmele marelui Brancusi).
