CLASA VIII - TRANSPORTURILE 1

TRANSPORTURILE ŞI TELECOMUNICAŢIILE

Transporturile (căile de comunicaţie) reprezintă ramura de bază a economiei naţionale ce face parte din sectorul terţiar.

Tipuri de căi de comunicaţie:

è terestre: à feroviare

          ærutiere

è navale: à fluviale

                  æ maritime

è aeriene

èspeciale.

A. Transporturile terestre sunt dispuse concentric şi radiar, conform reliefului. Principalul nod de comunicaţie este oraşul Bucureşti.

1. Transporturile feroviare

Căile ferate au o lungime de 11 380 km, dispuse pe 8 magistrale feroviare (200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900). 35% din totalul căilor ferate sunt linii electrificate.

Magistrale feroviare:

a)     Bucureşti – Craiova – Timişoara / punct de frontieră: Stamora Moraviţa şi Jimbolia (spre Iugoslavia);

b)     Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Sibiu – Deva – Arad / pct. de frontieră: Curtici (spre Ungaria);

c)     Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Alba Iulia – Cluj Napoca – Oradea / pct de frontieră: Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai (spre Ungaria);

d)     Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Sfântu Gheorghe – Dej – Satu Mare / pct. de frontieră: Halmeu (spre Ucraina);

e)     Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Bacău – Suceava / pct. de frontieră: Vicşani (spre Ucraina);

f)       Bucureşti – Bârlad – Iaşi / pct. de frontieră: Ungheni (spre Republica Moldova);

g)     Bucureşti – Brăila – Galaţi;

h)     Bucureşti – Constanţa – Mangalia / pct. de frontieră: Negru Vodă (spre Bulgaria).

Poduri feroviare: Giurgiu - Ruse, Feteşti - Cernavodă, Ungheni.

2.Transporturile rutiere

Categorii de drumuri: naţionale, judeţene, comunale.

Lungimea drumurilor publice este de aprox. 73 000 km, din care 14 700 km sunt  naţionale.

Drumuri naţionale:

ü  Giurgiu – Bucureşti – Oradea – Borş (frontieră);

ü  Bucureşti – Ploieşti – Roman – Suceava – Siret (frontieră);

ü  Bucureşti – Hârşova – Constanţa – Mangalia;

ü  Bucureşti – Craiova – Timişoara;

ü  Bucureşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad;

ü  Timişoara – Satu Mare.

Autostrăzi: Bucureşti – Piteşti; Bucureşti – Constanţa (în construcţie).

Drumuri europene (E) principale:

ü  E 60: Hamburg – Borş (pct. de frontieră) – Oradea – Cluj Napoca – Târgu Mureş – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Constanţa.

ü  E 70: Iugoslavia – Stamora Moraviţa (pct. de frontieră) – Timişoara – Caransebeş – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Piteşti – Bucureşti.

ü  E 85: Polonia – Ucraina – Siret (pct. de frontieră) – Suceava – Bacău – Adjud – Râmnicu Sărat – Buzău – Bucureşti – Giurgiu-Ruse.

Alte drumuri europene: E 68, E79, E81, E87.

Puncte de frontieră rutiere:

º spre Bulgaria: Vama Veche, Negru Vodă, Ostrov, Giurgiu, Bechet,

º spre Iugoslavia: Naidăş, Stamora Moraviţa, Jimbolia.

º spre Ungaria: Nădlac, Turnu, Vărşand, Borş, Valea lui Mihai, Petea.

º spre Ucraina: Halmeu, Siret.

º spre Republica Moldova: Stânca Costeşti, Sculeni, Albiţa, Galaţi.

Poduri rutiere: - peste Dunăre: Giurgiu – Ruse, Feteşti – Cernavodă, Giurgeni – Vadu Oii.

                        - peste Prut: Albiţa.

Ora a II-a

B. Transporturile navale

1. Transporturile fluviale:

ü  Dunăre: Porturi în sectorul fluvial: Drobeta Turnu Severin, Turnu Măgurele, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă şi în sectorul fluvio-maritim: Brăila, Galaţi (cel mai mare), Tulcea, Sulina;

ü  Canalul Dunăre – Marea Neagră (64 km lungime) între Cernavodă şi Constanţa Sud-Agigea. De la Poarta Albă se ramifică spre Năvodari;

ü  Prut;

ü  Bega (port Timişoara).

2. Transporturi maritime:

ü  Porturi: Constanţa, Mangalia, Midia-Năvodari, Sulina.

C. Transporturi aeriene

În 1920 s-a dat în circulaţie prima linie aeriană din ţara noastră. Transportul aerian este de tip intern şi extern.

ü  Aeroport internaţional: Bucureşti – Henri Coandă (fost Otopeni);

ü  Aeroporturi cu trafic mixt: Bucureşti – Băneasa, Constanţa – Mihail Kogălniceanu, Arad, Timişoara, Satu Mare, Cluj-Napoca, Târgu Mureş;

ü  Alte aeroporturi: Craiova, Caransebeş,  Oradea, Baia Mare, Sibiu, Suceava, Iaşi, Bacău, Tulcea.

D. Transporturi multimodale

Combină mai multe feluri de mijloace de transport (feroviare, rutiere, fluviale şi maritime): ferry-boat-urile, transportul transcontainerizat. Prima linie de ferry-boat dată în exploatare leagă Constanţa de portul turcesc Samsun.

E. Transporturile speciale

ü  Prin fire de înaltă tensiune, prin care se transportă curentul electric la mari distanţe, de la locul de producere la cel de consum;

ü  Prin conducte (pipe-line-urile) prin care se transportă apă, petrol, produse petroliere, gaze naturale: - Magistrale de petrol (oleoducte): din zonele de exploatare – Oltenia, Videle, Câmpia Brăilei, ş.a. spre centrele de prelucrare – Ploieşti, Piteşti, Borzeşti, Giurgiu, Galaţi, Rieni, Constanţa, ş.a.

                                         - Magistrale de gaz metan (gazoducte): Transilvania Ú Braşov – Bucureşti, Deva – Oţelu Roşu – Reşiţa – Timişoara – Arad, Baia Mare şi Satu Mare, Moldova (Oneşti, Bacău, Suceava, Iaşi, Galaţi; Isaccea din Rusia.

Telecomunicaţiile înseamnă transmiterea la mai mică sau la mai are distanţă a informaţiilor: telefonie, televiziune, telegrafie, radio, internet poşta electronică (e-mail).

CLASA X - TURISMUL

TURISMUL 

1. DE CITIT DIN MANUAL PAG.97-101

2. DE SCRIS SCHIȚA LECȚIEI ÎN CAIETE

Definitie:

-        este o activitate social-culturală care constă într-o modalitate plăcută şi confortabilă de petrecere a timpului liber în afara localităţii de domiciliu

-        este o activitate economică ce implică echilibrarea balantei comerciale a ţărilor implicate

Scop:

Ø  scop recreativ (prin practicarea sporturilor, prin vănătoare şi pescuit,prin muzică, dans şi film, prin drumeţii sau plajă)

Ø  scop curativ

Ø  scop cultural

Ø  scop religios

Factorii care influenţează turismul:

-        Factori naturali

-        Factori economici

-        Factori sociali

-        Factori politici

-        Factori psihologici

Potenţialul turistic cuprinde:

-        elementele cadrului natural

-        elemente economice

-        elemente cultural istorice

Ø  toate aceste elemente prezintă posibilităţi de valorificare turistică  => obiectivele turistice:

a)     obiective turistice naturale

- chei, peşteri, defilee, canioane

- elemente de floră şi faună

b)     obiective turistice antropice

-   vestigii arheologice, castele, cetăţi

-   monumente istorice, muzee, elemente etnofolclorice

Clasificări:

a)     dupa durata sejurului

-turism de lungă durată (peste 30 zile)

-turism de durată medie (4-30 zile)

-turism de scurtă durată (1-3 zile)

b)     după aria de deplasare

- turism naţional

- turism internaţional

c)     după modul de organizare

- turism de circumstantă

- turism neorganizat

- turism semiorganizat

- turism organizat

d)     după forma de practicare

- turism de tranzit

- turism de sejur

- turism complex

e)     după scopul urmărit

- turism montan

- turism de vânătoare şi pescuit (safari)

- turism hibernal sau al sporturilor de iarnă

- turism estival sau litoral

- turism balneoclimateric

- turism cultural

- turism religios

      Regiuni turistice:

-        Litoralul Mării Mediterane

-        Regiunea Munţilor Alpi

-        Regiunea Văii Loire

-        Regiunea litoralului Atlantic

-        California, Florida

-        Regiunea Munţilor Stâncoşi

-        Regiunea Văii Nilului

-        Regiunea Munţilor Himalaya

Efectele practicării turismului:

a)     Efecte pozitive

-        aduce beneficii importante în balanţa comercială

-        asigură locuri de muncă direct sau indirect

-        implică amenajarea teritoriului şi imbunătăţirea infrastructurii (drumuri/şosele, unităţi de cazare, restaurante, amenajarea locurilor pentru agrement)

b)     Efecte negative

-        afectează peisajul natural

-        activităţile tradiţionale sunt bulversate iar specificul cultural este ameninţat cu dispariţia

-        agraveaza criminalitatea, prostituţia, consumul de alcool şi droguri, cerşitul

-        creează noi dependenţe => ţari tributare faţă de sosirea turiştilor

APLICAȚIE:  

O PREZENTERE PPT A UNEI ȚĂRI, CONFORM TABELULUI TRIMIS PE GRUP

CLASA VI- GERMANIA

GERMANIA

1.Localizare

- în Europa Centrală;

Vecini

N : Marea Baltică, Marea Nordului,

V- Olanda, Belgia, Luxemburg, Franța,

S – Elveția, Austria,

E – Polonia, Cehia.

2.Relieful

  - succesiunea, de la nord la sud, a trei trepte de relief : câmpie, masive muntoase vechi şi joase, munții tineri şi înalți.

-Exemple:Câmpia Germaniei, Podişul Renan, Munții Pădurea Neagră, Pod.Bavariei, Munții Alpii Bavariei( Vf.Zugspitze-2963m) .

3.Clima -  temperată de tranziţie  cu  influenţe  oceanice din vest și  continentale din est.

4. Vegetatia/faună/soluri : paduri (de conifere si foioase), silvostepă/ urs brun, căprioară, mistreț, lup /brune de pădure.

5.Hidrografia

-        Marea Nordului (Rin, Weser, Elba),

-        Marea Baltica (Oder),

-        Marea Neagra ( Dunărea cu afluenţii săi).

6.Populatia = 82 mil. loc, 

Capitala :Berlin,

Orașe: Műnchen, Hamburg, dar și  aglomeraţia urbană Rin-Ruhr .

7.Economia

- huilă (Ruhr-Saar), lignit, minereuri de fier, minereuri neferoase, petrol, gaze naturale ;

- industria constructoare de masini, chimica, petrochimica.

https://www.didactic.ro/materiale-didactice/germania-ppt-2